one evening

Am avut o seara chiar frumoasa astazi.

Am plecat de la laborator o idee mai devreme decat de obicei, ignorand posibilitatea trecerii mai tarziu a vreunei persoane care sa verifice prezenta doctoranzilor la laborator. Nu m-am dus direct (nu am fost cu bicicleta) la metroul cel mai apropiat, ci am trecut podul in directie opusa ca sa ma uit, in sens opus turnului eiffel la sena in noapte si la automobilele alergand pe cheiul luminat, si sa simt vantul puternic si rece batandu-mi in fata.

Am luat metroul de la statia de pe malul celalalt, am venit direct acasa, m-am schimbat si am citit ceva dintr-o carte si 2-3 review-uri de masini in Top Gear in editia engleza.

Desi cand am ajuns nu mi-era foame, am inceput sa-mi simt stomacul, dar am zis sa nu mananc prea mult pentru ca am mancat mult la pranz, si indestulator. Asa ca am pus la mp3-player niste cvartete de coarde si am mancat ansoa cu paine si unt, apoi zacusca (trimisa de ai mei) cu cascaval, iar ca deser roquefort cu vin nou de beaujolais.

Spre sfarsit, s-a intamplat ceva atat de fenomenal, incat mi-am pus intrebarea: oare chiar se putea ca aceasta seara sa fie si mai frumoasa decat este deja? Si a fost. Pentru ca afara a inceput sa ploua masiv, si am deschis geamul larg, m-am asezat pe scaun in fata lui si cu picioarele pe margine, si am continuat sa-mi mananc branza si sa-mi beau vinul uitandu-ma la ploaie, in noapte.

Vive la France, pentru ca au o branza buna si un vin bun. Vive la Roumanie, pentru ca mi-a dat posibilitatea sa vin aici. Si Vive la Union Europeene, pentru ca mi-a dat bani sa stau aici. !

Food. Lab food.

Adica mancarea de la laborator.

Deci azi am mancat super bine. Si cu aceasta ocazie, voi vorbi putin despre cum se mananca la laborator si, deci, cam ce mananc eu la pranz 5 zile pe saptamana.

De asemenea cu aceasta ocazie voi spune si ca laboratorul (am aflat de curand) nu rezida aici (for your consideration, in English) in mod obisnuit. Avand in vedere insa ca locatia sa originala in [super-]campusul jussieu este in renovare, laboratorul este mutat temporar la locatia sa prezenta. Temporar trebuia sa insemne 1-2 ani. Am aflat ca in curand se va muta inapoi. In curand inseamna peste 1 an. Asta dupa, aparent, 10 ani. Heh.

Deci, acum laboratorul are 4 etaje din cladirea Passy-Kennedy, care este o cladire foarte tare (mie imi place cum arata, vezi mai jos poza). Etajele sunt 5,6,7 si 8. Cladirea este decent securizata, in sensul ca avem badge-uri rfid cu care putem merge cu liftul doar la anumite etaje (exista anumite probleme ale acestei scheme, pe care le voi explica probabil odata).



La parterul cladirii exista cantina. Acum, spre deosebire de cantina de la Nantes (la care mancam cand eram la Nantes), aici nu e vorba de un restaurant universitar, ci de un restaurant al unei companii de catering se pare foarte buna, numita Arpege.

Mersul la cantina se intampla cam asa: intru, ma uit la felurile de mancare care sunt expuse ("uite cam ce avem noi azi de mancare". Nu e tot, dar sunt lucrurile care nu sunt absolut obisnuite, cum ar fi steak-ul, care e in fiecare zi), iau o tava, pot sa-mi pun un aperitiv (se iau din niste recipiente diverse salatele si se pun in farfurii de 3 marimi: mica, medie, mare. Exista si formule deja preparate, mai scumpe) - intotdeauna de talie mica - apoi conform cu ce am vazut la intrare, ma duc la unul din 4 standuri, unde sunt niste indivizi imbracati in bucatari (care poate chiar sunt bucatari) care te servesc. Exista standul de friptura, iar celelalte trei pot avea diverse lucruri - mancaruri gatite, uneori paste, uneori pizza, diverse lucruri. La fiecare stand se gasesc de obicei mai mult de un fel de mancare, si o anumita selectie de garnituri si sosusri. Deci, intotdeauna exista in total vreo 6-7 feluri de mancare pe care poti sa le iei si vreo 6-8 tipuri de garnituri. Apoi iau un desert, care poate fi branza, fructe, diverse prajiturele, crema de zahar ars, etc. Apoi stau la coada la una dintre cele 2 case, in apropierea casei iau painica si tacamurile, la casa trec badge-ul si gata. Iau un pahar, gasesc o masa (de obicei mananc cu mai multi doctoranzi si cadre din echipa si mergem impreuna la masa), daca e nevoie ma duc sa gasesc o carafa si o umplu cu apa. Dupa ce termin(am), duc tava intr-un loc special unde e o banda care duce tavile in zona unde vor fi curatate, spalate vasele etc.

Spre deosebire de restaurantul universitar de la Nantes, aici nu exista tichete de masa care sa te restrictioneze la a avea o anumita selectie de articole (acolo era 1 fel principal si 2 elemente din deserturi/antreuri, eventual supa, daca era, si o painica), aici poti sa-ti iei ce vrei, si platesti, folosind acelasi badge ca pentru lifturi, care este si portofel electronic, i.e. din cand in cand mai pun bani pe el. Faza tare este ca nu numai ca preturile sunt decente, dar fiind doctorand, am o reducere de 0.90 euro la fiecare masa. Ceea ce face ca, daca la Nantes mancam o mancare decenta, dar limitata, pentru 2.83 (parca), aici sa mananc super-bine si gustos (daca aleg ceva bun, se intampla sa aleg ceva care nu-mi place) cu in medie 3-4 euro pe zi. Sa nu uitam ca nu sunt totusi la Nantes, sunt la Paris.

Deci este super tare.

Ca sa revin la de ce am scris acest post azi, va voi da exemplu de super mancarea pe care am mancat-o azi: ca antreu, o farfurie mica cu o salatica de franjuri de carne de ceva peste si niste salata de morcovi-pui-ou-si-alte-chestii; ca fel principal, un fel de mancare african (ziceau ei) - un castron cu orez, 3 cartofiori fierti in coaja, ratatouille si niste bucati maricele de carne de miel cu un sos super gustos si cu morcovi fierti (asta s-a numit Mafé d'agneau); o prajitura de ciocolata cu zmeura, care cred ca mi-a fost facturata cu intre 70 si 90 de centime mai putin, din greseala; o chifla (e gratis). Asta a fost (cu potentiala greseala mentionata si cu reducerea de 0.90) 3.99. Foarte tare.

Deci, din partea asta puteti sa fiti linistiti. Mananc bine.

Stable

Acum, dupa mult timp de la ultimul post (for that matter asta e primul post pe care il pun cu data la care chiar a fost scris), sunt intr-o stare stabila, si ok.

Intr-un final am gasit cazare. N-a fost usor, dar in fond n-a fost nici foarte greu. Acum, daca alegerea mea a fost corecta, ramane de vazut.

N-a fost usor pentru ca in paris problema locuintelor este una foarte mare. Si am participat la vizite de studiouri la care au venit 20 de persoane (este un caz extrem insa). N-a fost usor de asemenea pentru ca nu am putut sa-mi aranjez nimic dinainte. La particulari n-ar fi mers sa incerc din Ro, dar la camine da. Insa plecarea mea s-a hotarat prea tarziu ca caminele macar sa mai raspunda.

Dupa camine si alte lucruri organizate, unde depui o cerere pe site si astepti 3 saptamani sa primesti raspuns (daca primesti), au ramas particularii. I.e. contactul direct cu proprietarii care au de inchiriat un studio (la noi se zice de obicei garsoniera). Am incercat si la agentii imobiliare, dar acestea sunt mult prea scumpe pentru ce cautam eu.

(Ce cautam era un studio. Un studio este un apartament format dintr-o singura camera principala, o baie (dezirabil), eventual o bucatarie, de cele mai multe ori integrata in camera principala. Cele mai multe studiouri pariziene din gama in care am cautat eu (15-20 m2, 500-600E) sunt cu baie, cu bucatarie 'americana' (in camera de zi), cu sau fara frigider, cu sau fara cuptor cu microunde (in general au plita electrica - francezii nu prea sunt cu gazul), incalzite electric (deci prost), cu geamuri clasice simple sau duble sau cu termopan, izolate prost, si in cladiri fara lift, de multe ori la etajul 6-7. Cerintele mele erau sa fie spatios, sa fie la un etaj inferior fara lift, sa aiba ceva elemente de bucatarie, si sa fie luminos.)

De fapt lucrurile n-au mers chiar atat de rau, as putea spune privind in urma. Prima saptamana n-am facut nimic, pentru ca nu aveam nici macar cardul de student (carte etudiant). A doua saptamana am inceput sa ma uit pe site-uri de anunturi, am inceput sa dau mailuri si telefoane. Spre disperarea mea, la emailuri nu mi se raspundea, iar la telefon fie raspundea robotul (aici intaotdeauna raspunde robotul, nu se poate dezactiva, sau in mare parte nu), fie persoana spunea, eventual imediat dupa ce am zis buna ziua, ca apartamentul s-a luat. Oricum, pana sambata aveam 3 vizite stabilite.

Prima a fost la un studio la parter care avea o fereastra care dadea intr-o curte interioara de 5x5m, iar cerul se vedea doar daca te uitai in sus 6 etaje. Avea doua paturi (suprapuse) faine, dar faza cu lumina si fereastra nu erau de loc dragute. Iar frigiderul era dat separat, daca vroiai. Impreuna cu mine au fost la vizita inca 3 persoane. Proprietarul parea un proprietar de serie, ca sa zic asa, genul care traieste din asta. Cartierul era semi ok, in sensul ca un pic mai incolo era un cartier bun. Am lasat dosarul (in general compus din copie buletin si card de student, documente atestand veniturile si documente atestand identitatea si veniturile garantului - persoana care plateste daca tu nu platesti), desi dupa urmatoarea vizita eram hotarat sa refuz chiar daca ma alege, seara am primit mesaj ca nu am fost ales.

A doua a fost in Puteaux, care e langa Defense, m-am indragostit instant de cartier, chiar si de camera (la primul etaj), care era medie, dar foarte luminoasa, intrucat peretele exterior era in intregime din geam, termopan. Incalzit electric (ca si toate de altfel), ceea ce probabil ar fi facut ca iarna sa fie al naibii de frig. Dar era fain, avea bucataria destul de dotata, mi-ar fi placut sa-l am (cu exceptia frigului, evident). Am mai fost in vizita impreuna cu doua persoane, ulterior a mai venit si o a treia, am discutat cu proprietarul - parea un tip intelectual si de treaba, am lasat dosarul, dar din pacate nu am fost ales.

A treia vizita a fost cam in acelasi cartier cu prima, erau date in anunt toate informatiile despre locatie si momentul disponibilitatii, deci toti care vroiau sa viziteze au venit la aceeasi ora. Au fost peste 20. Proprietara a intarziat, si-a pus masina prin parcare prin contact intr-un loc unde nu incapea pe de-a-ntregul (era un Corsa vechi cu un marsarier care intra cu un zgomot teribil d-abia la a treia sa a patra incercare), a pus in geam un carton cu 'en panne' (in pana), si ne-a luat pe rand. Era un studio din doua camere mici, ne-eliberat de fosta locatara, cu o fereastra foarte luminoasa ce e drept, dar intr-un imobil naspa, la etajul 3, si pe scara mirosea al naibii de rau. Am lasat dosarul, dar n-am fost contactat.

Urmatoarea saptamana am continuat cu telefoanele si mailurile. Mai ales, dupa intalnirea cu o ruda mai departata care e aici, am avut un nou site pe care sa caut, cu mai putine anunturi dar infinit mai putin popular, si care de fapt m-a ajutat sa si gasesc o casa. Pana sambata aveam din nou 3 vizite, dar miercuri am vorbit cu un proprietar pe care l-am gasit prin acest site, seara am facut vizita, vineri am semnat, iar duminica m-am mutat deja.

Am avut multe indoieli legate de proprietar, unele le mai am si acum. E un sri-lankez relativ tanar si cu un job care nu produce prea multi bani (si totusi are doua apartamente langa Paris), deci e dubios. Prima saptamana mi-a dat-o gratis (pentru ca venea sfarsitul lunii). Nu stie prea bine franceza. Sper totusi ca relatia cu el va decurge bine.

Studioul pe care l-am inchiriat este in Courbevoie, langa Defense, in zona 2, este mare (20m2 in total), are o camera mare, un holisor - unde tin bicla - si o baie, e luminos, are o fereastra de termopan si o fereastra de geam simplu (iar incalzirea e tocmai sub a doua), are tot ce-mi trebuie. Vedeti pozele (din diverse faze de amenajare) aici.

Ulterior mi-am mai luat din ikea, cu ajutorul fostelor mele gazde, un dulap, un birou mare si un scaun de birou, plus alte cateva lucruri mai putin semnificative.

Ce e important este ca imi place. Are o vedere superba (vedeti pozele inspre exterior) si are mult spatiu. Se incalzeste inca decent (mai vedem mai spre iarna). Sper ca totul sa fie bine.