(Listen to the Timo Maas song with this title while reading this :P )
Era cam acum o saptamana. Putin mai mult.
Mi-a cam crescut parul si nu prea mai statea bine asa ca am decis sa ma tund. Pentru ca n-am mai incercat asta niciodata si sunt intr-un spatiu izolat (vezi teoria spatiilor izolate), am gasit ca ar fi o idee sa ma tund singur. Am mers la supermarket cand ma intorceam de la scoala si am cumparat o foarfeca si un pieptene. Nu mi-am pus problema cum ma tund la spate. Am zis sa incerc cu fata, si apoi ma duc la frizer pentru restul.
M-am gandit ca n-am cum sa reusesc din prima si aveam dreptate. Am tuns ceva si in partea dreapta deasupra urechii am bagat prea tare foarfeca asa ca a trebuit sa iau de tot partea respectiva astfel incat rezultatul au fost vreo doi centimetri de tuns la zero deasupra urechii drepte. Aratam foarte aiurea pentru ca in rest, mai ales in spate, aveam parul mare si aratam ca un punker care e ras la zero in afara de o coama specifica. Nu, n-am poze. Ar fi putut fi folosite impotriva mea.
In dimineata urmatoare m-am dus la frizer si m-am tuns relativ scurt, discrepanta nu mai era asa mare, iar acum oricum a mai crescut putin. Dar in seara respectiva am fost putin suparat, pentru ca i fucked up, si as fi putut fi mai cu grija. Ma gandeam ce-o sa zica ai mei cand ne vom intalni duminica (cea care a trecut). Ma rog, cu ai mei a fost ok pentru ca nu mai aratam asa dubios. Totusi am fost suparat, asa, pur si simplu.
In ziua urmatoare dupa ce m-am tuns la frizer (daca nu chiar in aceeasi, nu mai stiu) m-am dus la un bancomat ca sa scot niste bani de pe cardul cu bursa erasmus ca sa pun pe cardul francez, pentru ca nu prea mai aveam multi pe acesta din urma (come to think about it, chiar eram in credit). Dau sa scot 200 de euro, imi spune ca maximum amount reached. Dau 100, la fel. 80 la fel. 60 la fel. 40 la fel. Naspa. Ma duc la alte doua bancomate de la alte banci dar situatia este aceeasi. Chiar era naspa. Vin la camin si realizez ca sunt 4 posibilitati: a) nu mai am bani in cont, am consumat intreaga bursa erasmus plus banii cash cu care venisem, in total peste 2000 de euro in o luna jumate. Neplacut, dar nici o problema, vin ai mei si le cer bani. b) bancomatele - nici unul dintre cele trei - nu mai aveau bani. Nu stiu numele erorilor, deci era posibil, dar improbabil. c) cardul meu a fost folosit (sau informatiile de pe el) de altcineva. posibil si naspa. Insemna ca am un card nesigur pe care nu ma ma pot baza, si in plus nu mai am bani. d) in unul dintre procesele de inchiriere (bicicleta, la inceput, sau una dintre cele doua masini cu care am fost la mont saint michel - saint malo si care a fost inchiriata de mine) niste bani au fost blocati si a aparut o problema si nu mai ii pot lua inapoi.
A fost cam naspa oricum. Dimineata m-am dus la Claudia, pentru ca ea are telefon fix cu minute nelimitate in retelele fixe din nu stiu cate tari, si am dat telefon la agentia mea (Poli) de BCR. Mi-au zis ca suma ramasa pe cardul meu este de 20 de euro. Naspa. La scoala am facut un calcul bazat pe toate chitantele de bani extrasi de pe card si din calcul a rezultat, considerand comisioanele si tot, ca de pe card imi lipsesc fix 800 de euro. Sun la agentia de inchiriere si spune ca nu sunt problema lor banii blocati, ci a bancii, sa vb cu banca. Sun din nou la agentia mea si tipu spune ca banii sunt ca si extrasi si sa ma duc la agentie sa mi-i dea inapoi. Naspa.
Apoi seara am mers din nou la Claudia si am sunta la BCR Info ca sa aflu informatii mai precise: banii sunt intr-adevar blocati pentru ca agentia nu i-a deblocat, dar se deblocheaza automat dupa 30 de zile. Adica pe 29 aprilie. Sper ca se va intampla. Mi-au dat ai mei bani cand au venit, dar totusi, n-ar fi dragut de loc sa pierd 800 de euro.
Au mai fost si alte zile mai proaste. Am avut teme de facut ca sa imi maresc la APP si la SE. Sper ca si cu astea a mers bine. Dar am fost cam full, si asta nu-mi place prea tare.
Wish me luck
2008-04-17
Girl
That one girl.
Era intr-o zi in care eram destul de obosit si secat. Cred ca era marti sau miercuri, nu mai stiu, a fost acum vreo saptamana si ceva.
In eterna mea incercare de a-mi reduce spatiul ocupat pe laptop mai sortam ceva poze - in ideea ca odata facut resize la toate sa scriu originalele pe dvd-uri - si am descoperit un folder temporar cu copii de poze gata de arhivat si care fusesera trimise diverselor persoane. Printre multele foldere cu poze cu ea, care fusesera trimise ei, am descoperit si pozele de la una din ultimele noastre intalniri, de pe la sfarsitul lui ianuarie. Poze bune, cu ea, calda, dulce, in cea mai buna forma...
Mi-a fost greu s-o vad din nou, stiind ca e atat de departe de mine, ca intotdeauna.
Din nou mi-am pus intrebarea: ce iubesc eu atat de mult? Pozele cu ea, pe ea cea din poze, sau pe ea, persoana? E greu de raspuns. Mereu sustin ca este ea totusi, ca, in ciuda marii pasiuni pe care o am pentru pozele cu ea, este totusi ea cea pe care o iubesc. Si acum cred ca e asa si, chiar daca in realitate nu e asa, totusi imi mentin credinta in asta.
Ea citeste acest blog, acest post. Il va citi la un anumit punct. Dar ea stie cat o iubesc. Poate ar trebui sa fac ceva, totusi e o lume care ne desparte. Diverse lucruri. Nu incerc sa scriu aici o poveste clasica de iubire imposibila si de iubiti despartiti de mari catastrofe. Nu. E simplu. Eu am gresit de atatea ori. Besides, ea nu ma place suficient de mult, afaik.
Totusi nu-mi pot opri golul din inima-stomac-corp cand o vad in poze. Pentru ca o iubesc. Ii iubesc imaginea, dar nu numai pentru ca e frumoasa (dupa parerea mea cel putin). iubirea pentru imaginea ei este iubirea pentru lucrurile pe care aceasta imagine le exprima. Este iubirea pentru lucrurile care fac ca ea sa arate asa in imagine. Este iubirea pentru intreaga ei personalitate, pe care o cunosc (cred, sper), este iubirea in fond pentru ea. Nu este o imagine oarecre, ci este o imagine a ei totusi, care decurge din ea, din totalitatea ei, si stiu asta. Si si ea cred / sper ca stie asta, chiar daca il y a longtemps a contestat aceasta iubire a mea.
Faptul ca ea exista nu ma influenteaza. Cred. Sper. Am avut in acest timp diverse relatii (desi recunosc ca aici in Franta inca nu am avut mult succes inca, voi elabora in alt post). Dar totusi ea e singura pentru care simt ceea ce simt.
O iubesc.
Asta e.
Era intr-o zi in care eram destul de obosit si secat. Cred ca era marti sau miercuri, nu mai stiu, a fost acum vreo saptamana si ceva.
In eterna mea incercare de a-mi reduce spatiul ocupat pe laptop mai sortam ceva poze - in ideea ca odata facut resize la toate sa scriu originalele pe dvd-uri - si am descoperit un folder temporar cu copii de poze gata de arhivat si care fusesera trimise diverselor persoane. Printre multele foldere cu poze cu ea, care fusesera trimise ei, am descoperit si pozele de la una din ultimele noastre intalniri, de pe la sfarsitul lui ianuarie. Poze bune, cu ea, calda, dulce, in cea mai buna forma...
Mi-a fost greu s-o vad din nou, stiind ca e atat de departe de mine, ca intotdeauna.
Din nou mi-am pus intrebarea: ce iubesc eu atat de mult? Pozele cu ea, pe ea cea din poze, sau pe ea, persoana? E greu de raspuns. Mereu sustin ca este ea totusi, ca, in ciuda marii pasiuni pe care o am pentru pozele cu ea, este totusi ea cea pe care o iubesc. Si acum cred ca e asa si, chiar daca in realitate nu e asa, totusi imi mentin credinta in asta.
Ea citeste acest blog, acest post. Il va citi la un anumit punct. Dar ea stie cat o iubesc. Poate ar trebui sa fac ceva, totusi e o lume care ne desparte. Diverse lucruri. Nu incerc sa scriu aici o poveste clasica de iubire imposibila si de iubiti despartiti de mari catastrofe. Nu. E simplu. Eu am gresit de atatea ori. Besides, ea nu ma place suficient de mult, afaik.
Totusi nu-mi pot opri golul din inima-stomac-corp cand o vad in poze. Pentru ca o iubesc. Ii iubesc imaginea, dar nu numai pentru ca e frumoasa (dupa parerea mea cel putin). iubirea pentru imaginea ei este iubirea pentru lucrurile pe care aceasta imagine le exprima. Este iubirea pentru lucrurile care fac ca ea sa arate asa in imagine. Este iubirea pentru intreaga ei personalitate, pe care o cunosc (cred, sper), este iubirea in fond pentru ea. Nu este o imagine oarecre, ci este o imagine a ei totusi, care decurge din ea, din totalitatea ei, si stiu asta. Si si ea cred / sper ca stie asta, chiar daca il y a longtemps a contestat aceasta iubire a mea.
Faptul ca ea exista nu ma influenteaza. Cred. Sper. Am avut in acest timp diverse relatii (desi recunosc ca aici in Franta inca nu am avut mult succes inca, voi elabora in alt post). Dar totusi ea e singura pentru care simt ceea ce simt.
O iubesc.
Asta e.
reporting
Computers have promised us a fountain of wisdom but delivered a flood of data
Am fost relativ ocupat in cele 2 saptamani inainte de weekendul trecut cu realizarea raportului biblio grafic pentru masterul ECD, master pe care il urmez in acest an universitar in paralel cu anul 5 de la UPB.
Masterul este relaizat la scoala politehnica a universitatii din nantes () - am mai pus poze ale cladirii mai demult. Exista un acord intre UPB si Polytech care specifica ca se poate face Master Recherche aici timp de un an in acelasi timp cu anul 5 si se echivaleaza niste materii din UPB si am mai facut niste cursuri prin videoconferinta (patru) si in semestrul doi fac un stagiu - aici, acum - care are ca rezultat un raport care ulterior (in sesiunea de toamna) se va prezenta si in calitate de proiect de diploma.
Domeniul de care ma ocup eu aici este ECD - Extraction de Connaissances a partir de Donnees - care tot omu normal ii zice KDD - Knowledge Discovery in Databases. Este un domeniu interesant, recent si vital-util, asa ca sunt mandru ca ma ocup de asta :d
Ideea stagiului meu e prezentata in raport, pe care am avut generozitatea de a-l atasa, mai ales ca a fost apreciata maniera in care a fost scris si calitatea lui crescuta (no brag), si e scris la modul meu obisnuit asa ca unora s-ar putea sa le placa, chiar daca e foarte pe tema. Recomand mai ales prima parte, care descrie domeniul si ideile generale, ca si ultima, care descrie ce voi face eu la stagiu.
A realiza raportul a fost destul de fun, really. To some extent. Am citit o bilbiografie destul de considerabila, pornind de la cateva referinte primare si mergand din referinte interesante in referinte interesante, cateva search-uri pe google scholar, ceva comunicare fructoasa cu incadranta mea, Claudia M3. Bibliografia a fost indexata folosind un utilitar destul de dragutzel - JabRef - care in afara de faptul ca e in java (deci pe calculatoarele de la scoala merge incetinel) e ok si lucreaza direct pe fisiere bib - folosite de LaTeX. In JabRef am vreo 45 de articole. Vreo jumate din ele chiar au fost citite cap-coada, altele mai pe diagonala, unele chiar nu ma interesau in integrum.
Raportul in fond prezinta aceasta bibliografie (ma rog, nu toate articolele au fost introduse la referinte), modul cum se leaga lucrurile pe care le-am citit si cum vor fi folosite aceste lucruri in lucrul la proiect. A fost detul de fun sa scriu in LaTeX, latex chiar e foarte tare si dupa ce inveti, chiar se scrie foarte repede.
Raportul a trebuit trimis marti (8.04) seara. Vineri a trebui sa fac o prezentare a raportului, in fata incadrantilor si a lui Henri Briand, care e responsabilul cu acest master la politehnica de aici. Prezentarea am facut-o in franceza, ca sa ma exersez, si am fost delicitat pentru progresele de limba pe care le-am facut (no brag). In doar 20 de minute m-am incadrat destul de greu dar a fost ok, mai mult am citit de pe slide-uri, si se pare ca le-a placut prezentarea. Din fericire o corectasem intens cu Claudia in ziua precedenta.
Acum, dupa ce voi mai face ceva teme pentru ceva mariri, chiar voi intra in subiectul stagiului - realizarea elementelor din proiect care in revin.
Puteti sa-mi urati succes :)
PS: din motive de securitate si drepturi raportul nu mai este disponibil. puteti sa mi-l cereti prin alte medii.
Njoy!
2008-04-10
One fine day
A fost vineri.
Dupa ce am lucrat la scoala la raport si lucruri conexe, citit articole, etc, mi-am luat jumate din stiva de articole (am vreo 30 printate) si am plecat cu Dan spre casa.
Imi vine idee: ce-ar fi daca am trece pe la Boulanger - care in ciuda numelui nu este o brutarie sau patiserie ci este un magazin de electronice. Si am mers.
M-am invartit ce m-am invartit in cautare de boxe. Vroiam boxe ca sa pot sa ascult muzica la mine in camera, fara sa trebuiasca sa am compu deschis, asa cum fac multi gorobeti de p-aici. Am vrut sa-mi iau initial boxe cu doc - care permit si incarcarea ipodului si care pentru ca docul este (c) Apple vin la niste preturi duble, triple, etc - dar cele mai ieftine erau 30 de euro iar sunetul - am testat cu ipodul aflat in proprietate - era cel putin infect. Am comparat cu niste boxe cu doc Bose de 400 de euro la care chiar se auzea bine. (Ca o concluzie, note to ReT: please rant on ipod dock speakers, cause they suck because they are expensive. their design sucks too). Asa ca m-am dus la standul de boxe normale, de comp. Oricum pot sa-mi incarc ipodul la scoala cu cablul retractabil destinat acestui lucru (pe care il las la scoala in port ca acolo oricum tin compu deschis mereu). Nici cu boxele de comp n-a fost usor. Boxele Philips cu subwoofer ca si doua perechi de Hercules, cu si fara subwoofer, se auzeau doar mediu cand aveam si volumul de la boxe si cel de la ipod dat la maxim. Iar subwooferul m-ar fi incomodat. Si atunci lumina divina s-a coborat asupra unor boxe de 20 de euro, Creative, simple, destul de mici, care la test s-au auzit chiar foarte tare, si pe care le ascult acum as we speak cu mare placere.
Daca tot eram acolo, m-am uitat putin si pe la headseturi bluetooth, ca vroiam sa-mi iau pentru cand sunt pe bicicleta. Mi-am luat un headset mic, skinnable, 20 de euro, destul de sexutz. Sper sa ma serveasca bine. No, it's not gay. Vedeti si pozele. Faptul ca am ochelari de soare nu este pentru efectul cool pe care il provoaca impreuna cu headsetul sau ca sa ascund cearcanele, ci pentru anonimizare.
Si apoi am venit la camin. Era deja seara. Si ma intalnesc cu Corina, si imi spune ca au pornit wirelessul in sala de jocuri (e o sala cu un biliard mic, ping-pong si babyfoot). Joy! Great joy! Insa nu doar asta e vestea buna. O pozitie norocoasa a camerei face sa a vizibilitate directa de la geam la sala de jocuri. Si am net in camera. Joy! Il folosesc as we speak. A trebuit sa imi mut masa la fereastra si sa reorganizez camera putin, dar in fond chiar e mai misto asa.
Evident, exista si probleme. Ultimele 3 zile nu a mers autentificarea si n-am mai avut net in camera.
E o faza misto aici, dintr-un anumit pdv. Caminele fiind ale universitatii din nantes, cum este si politehnica unde sunt eu in stagiu si cum este si facultatea de litere unde ma duc la cursuri de franceza din cand in cand, peste tot reteaua wireless se cheama la fel, ma autentific la fel, folosind acelasi id de student si aceeasi parola. Chestia asta mi se pare tare. Oriunde as fi in aceste spatii pornesc wirelessul care se conecteaza singur mereu la aceeasi retea, si intru pe un site unde ma autentific mereu la fel (automat ca am pus browserul sa se ocupe). Quite cool. Nu la fel de cool este si faptul ca proxyul este foarte restrictiv si nu pot sa-mi iau mailul prin pop secure de la gmail, de asemenea prin proxy pidginul nu stie sa se conecteze la yahoo, deci pe yahoo stau po meebo.
Totusi sper ca faptul ca am net in camera imi va creste timpul cat stau pe net, si voi fi available pe messenger. Cine vrea poate sa imi spuna si vorbim si pe skype.
Alta problema ar fi ca pentru a avea wireless trebuie sa stau cu laptopul la vreo 10 centrimetri de fereastra, iar masa e relativ lata asa ca stau cu mainile destul de intinse peste masa ca sa scriu chiar acum. De aceea mi-a venit ideea sa-mi iau si o tastatura ieftina pentru acasa, dar dupa cum poate unii stiu aici tastaturile au o mica problema :D
Oricum. Sunt fericit cu noile lucruri.
Primavara incepe sa vina si plopul din fata are frunze (era un moment acum vreo cateva zile cand nu-mi dadeam seama ce naiba e mai misto la plopul din fata - erau frunzele) - se vede pe fundalul unei poze cu headsetul.
De vreo saptamana ma ocup intens cu un raport si cu prezentarea lui si de aceea am fost cam obosit ca sa scriu aici. Dar voi reveni. Maine am prezentarea.
Have fun!
Dupa ce am lucrat la scoala la raport si lucruri conexe, citit articole, etc, mi-am luat jumate din stiva de articole (am vreo 30 printate) si am plecat cu Dan spre casa.
Imi vine idee: ce-ar fi daca am trece pe la Boulanger - care in ciuda numelui nu este o brutarie sau patiserie ci este un magazin de electronice. Si am mers.
M-am invartit ce m-am invartit in cautare de boxe. Vroiam boxe ca sa pot sa ascult muzica la mine in camera, fara sa trebuiasca sa am compu deschis, asa cum fac multi gorobeti de p-aici. Am vrut sa-mi iau initial boxe cu doc - care permit si incarcarea ipodului si care pentru ca docul este (c) Apple vin la niste preturi duble, triple, etc - dar cele mai ieftine erau 30 de euro iar sunetul - am testat cu ipodul aflat in proprietate - era cel putin infect. Am comparat cu niste boxe cu doc Bose de 400 de euro la care chiar se auzea bine. (Ca o concluzie, note to ReT: please rant on ipod dock speakers, cause they suck because they are expensive. their design sucks too). Asa ca m-am dus la standul de boxe normale, de comp. Oricum pot sa-mi incarc ipodul la scoala cu cablul retractabil destinat acestui lucru (pe care il las la scoala in port ca acolo oricum tin compu deschis mereu). Nici cu boxele de comp n-a fost usor. Boxele Philips cu subwoofer ca si doua perechi de Hercules, cu si fara subwoofer, se auzeau doar mediu cand aveam si volumul de la boxe si cel de la ipod dat la maxim. Iar subwooferul m-ar fi incomodat. Si atunci lumina divina s-a coborat asupra unor boxe de 20 de euro, Creative, simple, destul de mici, care la test s-au auzit chiar foarte tare, si pe care le ascult acum as we speak cu mare placere.
Daca tot eram acolo, m-am uitat putin si pe la headseturi bluetooth, ca vroiam sa-mi iau pentru cand sunt pe bicicleta. Mi-am luat un headset mic, skinnable, 20 de euro, destul de sexutz. Sper sa ma serveasca bine. No, it's not gay. Vedeti si pozele. Faptul ca am ochelari de soare nu este pentru efectul cool pe care il provoaca impreuna cu headsetul sau ca sa ascund cearcanele, ci pentru anonimizare.
Si apoi am venit la camin. Era deja seara. Si ma intalnesc cu Corina, si imi spune ca au pornit wirelessul in sala de jocuri (e o sala cu un biliard mic, ping-pong si babyfoot). Joy! Great joy! Insa nu doar asta e vestea buna. O pozitie norocoasa a camerei face sa a vizibilitate directa de la geam la sala de jocuri. Si am net in camera. Joy! Il folosesc as we speak. A trebuit sa imi mut masa la fereastra si sa reorganizez camera putin, dar in fond chiar e mai misto asa.
Evident, exista si probleme. Ultimele 3 zile nu a mers autentificarea si n-am mai avut net in camera.
E o faza misto aici, dintr-un anumit pdv. Caminele fiind ale universitatii din nantes, cum este si politehnica unde sunt eu in stagiu si cum este si facultatea de litere unde ma duc la cursuri de franceza din cand in cand, peste tot reteaua wireless se cheama la fel, ma autentific la fel, folosind acelasi id de student si aceeasi parola. Chestia asta mi se pare tare. Oriunde as fi in aceste spatii pornesc wirelessul care se conecteaza singur mereu la aceeasi retea, si intru pe un site unde ma autentific mereu la fel (automat ca am pus browserul sa se ocupe). Quite cool. Nu la fel de cool este si faptul ca proxyul este foarte restrictiv si nu pot sa-mi iau mailul prin pop secure de la gmail, de asemenea prin proxy pidginul nu stie sa se conecteze la yahoo, deci pe yahoo stau po meebo.
Totusi sper ca faptul ca am net in camera imi va creste timpul cat stau pe net, si voi fi available pe messenger. Cine vrea poate sa imi spuna si vorbim si pe skype.
Alta problema ar fi ca pentru a avea wireless trebuie sa stau cu laptopul la vreo 10 centrimetri de fereastra, iar masa e relativ lata asa ca stau cu mainile destul de intinse peste masa ca sa scriu chiar acum. De aceea mi-a venit ideea sa-mi iau si o tastatura ieftina pentru acasa, dar dupa cum poate unii stiu aici tastaturile au o mica problema :D
Oricum. Sunt fericit cu noile lucruri.
Primavara incepe sa vina si plopul din fata are frunze (era un moment acum vreo cateva zile cand nu-mi dadeam seama ce naiba e mai misto la plopul din fata - erau frunzele) - se vede pe fundalul unei poze cu headsetul.
De vreo saptamana ma ocup intens cu un raport si cu prezentarea lui si de aceea am fost cam obosit ca sa scriu aici. Dar voi reveni. Maine am prezentarea.
Have fun!
Subscribe to:
Comments (Atom)
